Lipova este un oras asezat in partea de vest a Romaniei, la aproximativ 30 Km de Arad si 60 Km de Timisoara.
Orasul este strabatut de raul Mures, care desparte localitatea in doua: Lipova propiu-zisa pe malul stang, Radna si Soimos pe malul drept.
Ca forme de relief la Lipova intalnim: Dealurile Lipovei, Campia de Vest, defileul Muresului si Muntii Zarand-altitudine maxima 841m (Varful Magura Ciunganilor).
Obiective turistile la Lipova: Basilica “Maria Radna”, Cetatea Soimos, Bazarul Turcesc, Rezervaţia naturală “Balta Soimos”, Baile Lipova, Catedrala Episcopala Ortodoxa din Lipova.
Motto: Unul din împărații Austriei, Iosif al II-lea, vizitând orașul Lipova în urma cu peste două secole încântat fiind de frumusețea locurilor ar fi exclamat:
“Dacă nu aș fi împărat, aici aș vrea să-mi petrec restul zilelor.”
Prezentul ghid Album al Lipovei si împrejurimilor se adresează potențialilor turiști români și străini care doresc să viziteze meleagurile lipovene precum și tuturor iubitorilor de natură, istorie și artă, oferind informații sintetice dublate de imagini despre cele mai remarcabile obiective turistice din zonă, despre drumurile de acces și dotările turistice existente. Totodată lucrarea se dorește a fi un omagiu adus splendorilor discrete ale meleagurilor lipovene și anonimilor străbuni care au durat din lemn și piatră statornice monumente pentru viitorime.
Prin această lucrare am încercat să ne facem mai bine cunoscuți concetățenilor noștri și străinilor oferind imagini inedite care să încânte ochii și sufletul.
Scurt istoric al orasului Lipova
Cea mai veche atestare documentara a Cetatii Lipova se pastreaza de la anul 1245 cand intr- un document al Cancelariei Regale a Ungariei se vorbeste despre faptul ca Regele Bela al IV-lea a ordonat refacerea fortificaţiilor Cetatii Lipova distruse in timpul invaziei tatarilor din anul 1241. Asezarea Lipovei conform cercetărilor arheologice dateaza din perioada dacica fiind amintita in jurul anului 1000, ca intreaga zona aradeana, ca facand parte din Ducatul lui Ahtum. Asezarea Lipovei se dezvolta pe langa Cetatea Lipovei. Importanta strategica a Cetatii Lipova creste paralel cu inmultirea atacurilor turcesti in aceasta zona. Pentru meritele deosebite pe care Lipova si locuitorii sai le-au castigat in lupta antiotomana regele Ioan Zapolya o ridica la 29 iulie 1529 la rangul de oras liber regesc, bucurandu-se de aceleasi privilegii ca si oraşul Buda. Intre anii 1613-1716 se instaleaza in Lipova a- II-a stapanire turceasca, perioada de cand dateaza Bazarul Turcesc.
După asediul nereusit al turcilor asupra Vienei, prin Pacea de la Karlovitz (1699) Lipova ramane sub stapanire turceasca. Turcii s-au angajat ca nu vor reface Cetatea Lipovei si vor asigura plutăritul pe Mures. Potrivit conditiilor acestei paci, zidurile Cetătii Lipova au fost daramate, materialele de constructie rezultate fiind cuprinse la temelia noilor cladiri care s-au ridicat in oras. Conform pacii de la Karlovitz, Lipova nu mai este cetate, se desfinteaza companiile graniceresti ale Muresului, se fac colonizarile cu germani si Lipova incepe sa ia infatisarea unui oras de provincie.
OBIECTIVELE ANTROPICE DIN ORASUL LIPOVA
Dintre obiectivele antropice amintim următoarele:
Biserica Ortodoxa
Manastirea Franciscana
Bazarul Turcesc
Muzeul orasului
Cladirea Primariei
Cladirile din centrul orasului
Cladirea Grupului Scolar Sever Bocu
Cladirea Grupului Scolar Atanasie Marienescu
Cladirea Stil Secession de pe strada Muresul nr. 1
Cladirea Stil Secession de pe strada Bugariu nr. 7
Cladirea vechii Scoli Romanesti
Cladirea vechii Scoli Germane
Biserica Germana
Biserica Ortodoxa din Soimos si Radna
Posta veche
Cetatea Soimos
Vila lui Halic
Casa Crisan
Cladirea Spitalului Orasenesc
Alte constructii si statui sunt:
Podul vechi de peste Mures
Podul Nou de peste Mures
Sediul Pompierilor voluntari de pe strada Nicolae Iorga nr. 11
Pavilioanele din Statiunea Baile Lipova
Capelele si statuile cu subiect religios de pe Dealul Manastirii
Muzeul din incinta Cazarmei Radna (privind luptele de la Paulis 1944)
Statuia din Parcul Bisericii Ortodoxe, ridicata in memoria eroilor cazuti in Primul Război Mondial
Troita ridicata in memoria eroilor căzuti in Revolutia din decembrie 1989
Statuia lui Sever Bocu fruntas taranist dintre cele doua razboaie mondiale
Statuia lui Nicolae Balcescu
Monumentul eroilor francezi din apropierea carierei de Piatra Soimos, ridicat in memoria ostasilor francezi cazuti pe aceste meleaguri in Primul Război Mondial
Crucea lui Bocu.
Dintre aceste obiective antropice insistam asupra catorva dintre ele:
Cetatea Soimos este situata pe dealul Cioaca Tautului (129 m) care domina Valea Muresului. Aceasta cetate este o adevarata santinela de piatra la Portile Ardealului, infruntand cu demnitate trecatoarele valuri ale vremii. A fost construita in secolul XIII fiind daruita in 1278 banului Pavel(Paul) de catre Regele Stefan al II-lea. Trece prin mana mai multor stapanitori: Ladialav Hagymas de Bereksau, Ioan si Mihai Orszagh. Din 1446 intra in posesia lui Iancu de Hunedoara, care o restaureaza si o consolideaza.
In anul 1514 este asediata si cucerita de rasculatii condusi de Gheorghe Doja. Intre 1541- 1542 in cetate locuiaste Regina Isabela, vaduva lui Ioan Zapolya, executandu-se in acest timp lucrari de infrumusetare a cetatii. Cetatea trece apoi in posesia familiei Bathory. In anul 1552 turcii o cuceresc si o stapanesc pana in 1595 cand generalul Gheorghe Borbely o recucereste. In secolul urmator, cetatea este mereu disputata de turci si unguri. In anul 1661 este vizitata de cronicarul turc Evlia Celebi. Dupa infrangerea turcilor de la Viena ( 1683) si izgonirea lor din centrul Europei, misiunea cetatii a incetat.
Dominand prin silueta ei majestuasa, departarile, cetatea Soimos atrage privirea si uneori pasut trecatorului care urca sa stea o clipa la umbra batranelor zidiri si sa asculte in taina necurmata curgere a timpurilor, reflectand asupra trecatoarei glorii omenesti.
Alt monument istoric din oras este Bazarul Turcesc, care dateaza din a II-a perioada a stapanirii otomane (1613-1716). El a adapostit pe negustorii veniti cu marfuri din intreg Imperiul Otoman. Cladirea a fost mult transformata, dar se mentin unele elemente initiale: fatada decorativa cu fronton triunghiular, arcadele si pilastrii in dosul carora exista un pasaj larg pentru cumparatori.
Bazarul Turcesc figureaza in catalogul monumentelor semilunii in lume.
Pe strada Matei Corvin nr. 30 se afla pivnita fostei Manastiri Minorite.
Muzeul orasului Lipova este situat pe strada Nicolae Balcescu nr. 21. A fost infiintat in anul 1953 in casa Sever Bocu. Edificiul exista din secolul XVIII. La mijlocul secolului XIX, cladirea se afla in posesia familiei Missici, trecand in 1866, dupa moartea lui Athanasie Missici in posesia fiilor lui. Iuliu Missici a vandut-o lui Serban din Lipova in 1893. In anul 1922 edificiul trece prin vanzare in proprietatea lui Sever Bocu, care intreprinde reparatii si modificari de detaliu. A fost pastrat planul general, dar edificiul a primit un pronuntat caracter de palat de stil frantuzesc adaugand partii superioare a edificiului un atic cu balastre si conferind edificiului o nobila monumentalitate. Cele doua lampadare de la intrare sunt lucrate intr-o feronerie de stil rococo, unite intre ele prin copia unui fragment din Columna Iui Traian.
Patrimoniul muzeului este structurat pe colectiile de istorie, etnografie si arta. In anul 1980, patrimoniul s-a imbogatit cu donatia facuta de Eleonora Costescu si Vasile Varga. Colectia de arta cuprinde opere de arta plastica romaneasca si universala. Astfel sunt prezenti pictorii romani Ion Andreescu, Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrascu, Theodor Palladi, Dimitrie Ghiata si multi si apreciati pictori si graficieni din scolile: italiane, flamandă, franceze, engleze şi maghiare. Donatia cuprinde si o colectie de lucrari de arta decorativa din secolul XV-XX, romanesti, occidentale si extrem orientale.
CENTRUL DE DOCUMENTARE ARTISTICA “COSTESCU-VARGA”
Functioneaza in incinta Complexului muzeal al oraşului Lipova, independent insa de acesta, aflandu-se sub administratia Consiliului local. Are doi consilieri stiintifici, onorifici, in persoana celor doi donatori ai patrimoniului mentionat mai jos;
1. O biblioteca cu caracter predominant de istorie si de critica de arta, alcatuita din circa 10.000 de volume (carti si periodice de specialitate).
2. Peste 20.000 de reproduceri de arta (format I, II, III şi IV), plasate pe tari si artisti. De asemenea circa 5.000 diapozitive, clasate la fel, precum si un material documentar (traduceri din limbi de circulatie si studii incepute si neterminate, pe probleme de istoria artei romanesti si universale.
Biserica Ortodoxa dateaza din jurul anului 1338. La constructia ei au contribuit cnejii români din Valea Muresului. In secolul al-XVIII-iea, biserica a fost transformata in exterior in stil baroc ridicandui- se apoi turnul rococo. Initial intreaga constructie a avut un caracter bizantin. Un caracter unicat il da prezenta a doua pridvoare laterale dispuse simetric pe laturile de nord si sud. Biserica poseda in interior doua straturi de fresca veche extrem de valoroasa. Potrivit lui Nicolae Iorga, cel mai vechi strat ce se poate vedea în pronaos este contemporan cu pictura Manastirii Viforata (sec. XV), din Tara Romaneasca.
Al doilea strat, apartine pictorului Nedelcu Popovici (sec.XVIII) si apoi lui Stefan Tenetski (1781). Iconostasul dateaza din 1785. Ultima renovare este facuta de Sever Bocu in 1930. In cadrul bisericii functioneaza un punct muzeal cu obiecte vechi: carte veche (sec. XVI-XVII-XVIII), icoane pe lemn (praznicare) din sec. XVIII, potire, vesminte bisericesti, candele brancovenesti lucrate din argint.
Sediul pompierilor voluntari din Lipova , cladirea dateaza din 1867. In interiorui cladirii se afla un muzeu infiintat in 1982. Printre exponate amintim: sabia si casca de argint a primului comandant de pompieri, cupe, medalii, diplome, tablouri, documente vechi precum si o masină de pompieri marca Chevrolett din 1927 cumparata din banii locuitorilor orasului care, si in prezent este in stare de functionare.
Colectia de carte si arta veche româneasca Stefan Crisan situata pe strada Hasdeu nr. 22. Dintre exponate mai importante amintim: cazania lui Varlaam, Evanghelia lui Serban Cantacuzino, icoane pe lemn realizate de Stefan Tenetzki, icoane pe sticla si obiecte de cult (cadelnite, acatiste, cruci de lemn).
Manastirea Franciscana din Radna
Prima manastire s-a infiintat la Lipova in anul 1325.
Prima capela franciscana a fost ridicata in viile Radnei in anul 1520.
Manastirea a fost recladita la Radna in anul 1626. In anul 1695 a avut loc un incendiu. Icoana Maicii Domnului a fost salvata din incendiu prin Gratie Divina.
Sfintirea bisericii s-a facut in anul 1767.
Manastirea a fost declarata Basilică Papala “Maica Harurilor”, in anul 1992. Stilul constructiei este neobaroc. Inaltimea de la pardoseala pana la tavan este de 21 m. Inaltimea turnurilor bisericii este de 71 m.
Dintre picturile bisericii se remarca: Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului (stampa din atelierul lui Vichente Bassano din 1668).
Pictura Logodna Mariei de pictorul Franz Xavier Wagenschon din 1770.
Pictura Buna Vestire de la altar, realizata de Ignatiu Roscovits in 1910.
Alte picturi valoroase sunt: Inima Mariei si Inima lui Iisus de pictorul Ungvary din 1919.
In biserica se gasesc cateva sculpturi remarcabile:
Sfanta Ana si Sfantul Ioachim, parintii Mariei, realizata de sculptorul tirolez Stu flesser.
Sfantul Anton de Padova si Sfantul Francisc de Assisi, realizate de sculptorul Fr. Hausner in 1920.
In zidul manastirii se pastreaza o piatra cu urma unei copite de cal, despre care exista urmatoarea poveste: in timpul unei campanii turcesti, un vizir turc voia sa pangareasca biserica si sa intre cu calul inauntru. Calul s-a impiedicat lasand acea urma in piatra, cu copita, fapt ce l-a determinat pe turc sa renunte.
Orga bisericii este realizata de renumitul mester austriac Wagenstein in 1918.
